Carlibaba.

Din istoricul Comunei Carlibaba(Povestea asezarilor Bucovinene)

Din istoricul Comunei Carlibaba(Povestea asezarilor Bucovinene)

Povestea asezarilor Bucovinene,,CARLIBABA'' Numita, in toate relatarile calatorilor straini, care veneau, dinspre Transilvania, spre Moldova, sau pe itinerariul invers Carlibaba, cu sensul de Garla Babei (etimologiile nemtesti mi se par fortate), pe care il stabileste Ion Budai-Deleanu, in epopeea neterminata "Trei viteji", valea aceasta nelocuita, cu bordeie pastoresti rare, situate pe inaltimi, pare sa fi insemnat, cum o sugereaza si numele "valea mosilor", cea prin care au venit in Moldova descalecatorii maramureseni (Ba-Ba, in vechime, reprezenta sinonimul pentru Adam si Eva, deci cuplul primordial).
Ca reper toponimic al branistei manastirii Putna, "varful Carlibahului" este mentionat, pentru prima data, in hotarnica mosiei manastiresti din 9 august 1551, deci in timpul domniei lui Stefan Rares, acelasi toponim, "gura Carlibahului", fiind folosit si in hotarnica din 10 aprilie 1645.
Intemeierea vetrei satului Carlibaba s-a facut dupa data de 20 mai 1762, cand egumenul Putnei, Vartolomei, colonizeaza branistile manastiresti cu "niste rusi din Putila", deci cu cateva familii de hutani, dar recensamintele din 1774 si 1775 nu mentioneaza existenta Carlibabei.

In 1796 si 1797, Karl Manz, Cavaler de Mariensee, activeaza minele de argint si de plumb de pe cursul superior al Bistritei de Aur, intemeind cateva vetre de mineri si mestesugari germani (22 familii) langa Carlibaba, respectiv Ludwigsdorf (Carlibaba Noua), pe vatra veche a satului Mariensee (Carlibaba Veche) si pe Valea Stanei, Huttenthal.Minele When in about 1870 the Manz mining enterprises were finally shut down, the Zipsers had to learn another trade; they became woodcutters and rafters and found ill-paid jobs in the sawmill.IntreprinderileIIntreprinderilor Manz au fost inchise in 1870, iar germanii din Carlibaba si din catunele din amonte (Barsaba, Lala, Rotunda, Valea Stanei si Sesuri) s-au mutat la fabrica de cherestea sau au plecat in alte localitati.
Die Siedler erhielten grundsatzlich ein Haus oder eine Blockhutte, sowie ein Stuck Grund.Colonistilor germani, sositi in 1797, le-au fost puse la dispozitie cate o casa sau un bordei si cate o bucata de teren, bunuri imobiliare care nu puteau fi instrainate sau lasate decat daca, in timpul lucrului in mina, colonistii respectiv plateau, in timp, o suma totala de 30-40 coroane.
Primii mineri si mestesugari germani, stabiliti la Carlibaba, au fost Hodel, Baierl, Hielbel, Lerch, Beldinger, Keil, Gartner, Knoblauch, Watzin, Feig, Reiss, Schwartz, Oswald, Gailing, Wonthus, Feil si Greck. Zipsers also came from places other than the historic Zips (Slovakia), as for example from Oberwischau, Kapnik-Oberstadt, Jakobeny.
Between 1810 - 1820 Karl Manz also had German craftsmen from Upper Silesia (Tscherwensky, Mesabrowsky, Muschinsky, Kallowitsch, Hankjewitsch, Golatzky, Nickelsky and others) brought to the province. During the first half of the last century were added German-speaking workers from the region of Radautz and other Bukowinian towns.Intre 1810-1820, au venit, din Silezia Superioara, Tscherwensky, Mesabrowsky, Muschinsky, Kallowitsch, Hankjewitsch, Golatzky si Nickelsky.
In the course of the previous century German foresters also settled in surrounding villages, in Tibau (Zibau - the families of Feldigel, Limbacher, Schnur, Kirchdraufer) and Edu (Jedt - the families of Bosetschuk, Kauser, Wenzel).In Tibau s-au stabilit, dupa anul 1800, familiile Feldigel, Limbacher, Schnur, Kirchdraufer), in Edu, familiile Bosetschuk, Kauser, Wenzel. Printre mineri, se numara si pThe workers' poet, Kubi Wohl, son of a woodcutter, was born in Zibau on August 31, 1911.poetul Kubi Wohl, fiul unui taietor de lemne, nascut in Tibau, in 31 august 1911 si dupa ce a fost "vocea poetica a proletariatului in lupta (Alfred Kittner), a murit, in 21 decembrie 1935, la Cernauti. Un alt personaj important al comunitatii germane a fost Ferdinand Weiss, prieten al literaturii si al artelor, care, pe la 1900, a deschis o tiparnita in Carlibaba Veche (Mariensee), in care edita carti postale colorate, cu peisaje din regiune, imprimate si brosuri cu balade.Haus und Grund wurden jedoch nicht in Erbbesitz ubereignet, sondern konnten nur wahrend der Zeit ihrer Tatigkeit im Bergwerk gegen eine Pachtzahlung von 30 bis 40 Kronen genutzt werden.
Din 1 mai 1840, isi face aparitia si la Carlibaba, ca arendas sau concesionar al unor munti intregi, si Andreas Figura, care incheiase un protocol special cu Administratia provizorie din Dorna, reinnoit in 16 februarie 1844.
In 1843, biserica inchinata Sfantului Nicolae, din comuna bisericeasca Ciocanesti, Carlibaba si Ludwigsdorf sau, cum i se mai spunea, Siebenburgen, inaltata la Ciocanesti, in 1784, de Nestor Zdrian, Theodor Giosan, Damaschin Hurghis si de epitropii din Ciocanesti, avea 789 enoriasi ortodocsi, preot administrator fiind parohul din Ilisesti, Dimitrie BUCEVSCHI, tatal pictorului Epaminonda BUCEVSCHI. In 1876, cand Carlibaba avea un oficiu postal, in sat functiona biserica Sfintii Petru si Pavel, cu 521 enoriasi si cu Georgie ZUGRAV preot cooperator. Biserica din Carlibaba, adusa de la Fundu Moldovei, in 1865, il avea paroh, in 1907, precum intreaga comuna bisericeasca, pe George PAULIUC, nascut in 1856, preot din 1882, paroh din 1891, cantor fiind, din 1902, Alexandru COZUB, nascut in 1869.

Scolile din Carlibaba si din Ludwigsdorf, cu cate 2 clase, si-au inceput activitatea in toamna anului 1874.
Drumul dintre Iacobeni si Carlibaba se construieste incepand cu anul 1847, sub dirigentia de santier a constructorului Maftei Tonigar, din Fundu Moldovei, care este amendat pe nedrept, cu 15 florini si 40 creitari, pentru doborarea a 200 de arbori si, in 15 martie 1847, se plange Administratiei Bucovinei.

In 1890, Carlibaba avea 860 locuitori, pastoriti de preotul Alexandru Popsor si de cantorul bisericesc Clementie Scripcariu. Primar al comunei era Mihail Calinici, iar invatator - Vasilie Nahaiciuc.

O lista de subscriptie pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, intocmita, in iunie 1891, de "Alecsandru POPSOR, preot exposit in Carlibaba", mentioneaza, printre familiile comunei, pe: Fedor Tihoniuc, Tanasi Calenici, Filip Loi, Ioana Varga, Gheorghi Prociul, Acsenia Dumitriu, Stefan Buzila, Gheorghi Tiflia, Macsim Craciun, Marfta Chitleriuc, Ilas Cosariuc, Toma Sevac, Michail Morosan, Elisaveta Sandru, Ana Burcutean, Maria Chiriuc, Ion Behodiuc, Andrei Robeiciuc, Ion Moscaliuc, Vaselena Balahura, Gheorghi Stelmaciuc, Michail Craciun, Ion Cozmac, Gavril Burcutean, Iftemi Litu, Mafteiu si Varavara Varga, Ion Ursescul si Ioana Roman Berlea[2].

In 1910, jumatate din populatia comunei inca o mai formau germanii.
CARLSBERG sau KARLSBERG. Coloniile germane de langa Putna, Karlsberg (Gura Putnei) si Putnathal (Valea Putnei), au fost infiintate intre anii 1782-1787, cu agricultori si mestesugari din Franconia si Bavaria
In 1796, Josel Rechenberg, comerciant evreu din Radauti, a inceput construirea unei fabrici de sticla, in vecinatatea Putnei. In 1803, colonisti germani din Boemia s-au asezat in apropierea fabricii, infiintand satul Karlsberg, in onoarea presedintelui "Hofkriegsrat", arhiducele Karl.

In 17 martie 1803, au fost inregistrati, la Karlsberg, sticlarii: Georg Aschenbrenner, Friedrich Bartl, Georg Franz I, Georg Franz II, Anton Friedrich, Mathias Friedrich, Simon Gattermeyer, Johann Pollmann, Georg Probst, Joseph Reitmayer, Wenzel Sodomka, Josef Uebelhauser, Anton Wolf, Josef Wolf, si Johann Wurzer cu familiile lor.
Ulterior, sunt inregistrati ca muncitori ai fabricii de cherestea din Karlsberg: Michel Paukner, Andreas Petrowicz, Wenzel Reitmeyer, Michael Schmidt si Simon Waclawek.
Cei care aleg sa plece au fost: Andreas Achenbrenner, Georg Altmann, Anton Bauer, Johann Blechina (Plechinger),
Jakob Kuffner, Josef Gaschler, Johann Gefre, Georg Glaser, Wenzel Hoffmann, Andreas Kodelka, Michael Kolmer, Johann Kuffner, Georg Lehner, Johann Lerrach, Mathias Liebel, Wenzel Muller, Johann Neuburger, Adam Neumark, Andreas Neumark, Andreas Rippel, Thomas Ruckel, Josef Ruckl, Jakob Schaffhauser, Josef Scherl, Franz Straub, Michael Weber, si Johann Zimmermann.
Printre sticlari, se mai numarau si Josef Aschenbrenner, Georg Blechina, Georg Linzmeyer, Michl Neuburger, si Wenzel Oberhoffner.
In 1843, din grupul celor 200 de familii de emigranti germani din Boemia, s-au desprins cateva, care s-au stabilit la Karlsberg si la Putnathal.
Taietori de lemne, proveniti din Prachin, Boemia: Andreas Neumark, Adam Neumark, Johann Bauer Anton Bauer, Wenzel Muller,Johann Draxler Johann Draxler, Wenzel Baumann, Andreas Petrovitz, Joseph Scherl, Georg Glaser, Jacob Gaschler, Johann Plechina, Johann Mullner, Wentzel Hofmann, Joseph Geohre,Georg Plechina Georg Plechina, Michael Weber, Joseph Rikel, Andreas Aschenbrenner, Joseph Gaschler, Johann Geohre, Jakob Kuffner, Jakob Schaffhauser, Johann Neuburger, Georg Lechner, Georg Altmann, Johann Kuffner, Andreas Kodelka, Mathias Liebel, Johann Lorrach, Franz Straub, Johann Klingsmeyer, Andreas Rippel si Michael Schmidt.
Biserica ortodoxa a satului Carlsberg este cea de lemn, inaltata de Dragos Voda la Volovat, in 1346, si mutata de Stefan cel Mare, in 1468, la Putna, declarata parohie ortodoxa in Carlsberg abia in 1871. In 1890, Carlsberg (cum grafiaza Daniel Werenka) avea 1.805 locuitori, condusi de primarul german Michael Straub. Scoala germana avea doi invatatori, pe G. Tinz si pe F. Ernst.
In 1907, paroh in Carlsberg era Samuil SIMIONOVICI, nascut in 1847, preot din 1878, paroh din 1895, iar cantor, din 1900, era Vasile VACAREANU, nascut in 1847.
Scoala din Carlsberg, cu 3 clase, functiona din toamna anului 1874, cea din Putna, cu 5 clase, fiind mult mai veche, din 1857.
In 1910, Carlsberg inca era locuit, in totalitate, de germani.

Sursa Monitorul de Suceava.ro

Alte stiri

adauga si tu
Din istoricul Comunei Carlibaba(Povestea asezarilor Bucovinene)Din istoricul Comunei Carlibaba(Povestea asezarilor Bucovinene)

Povestea asezarilor Bucovinene,,CARLIBABA'' Numita, in toate relatarile calatorilor straini, care... citeste mai mult

Poiana Stampei, Ciocanesti si Carlibaba, nominalizate "Cel mai frumos sat din Romania"Poiana Stampei, Ciocanesti si Carlibaba, nominalizate "Cel mai frumos sat din Romania"

Potrivit ziarului Monitorul de Suceava,satele Poiana Stampei, Ciocanesti si Carlibaba au primit,... citeste mai mult

Carlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de visCarlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de vis

Comuna Carlibaba este situata in extremitatea nord-vestica a judetului Suceava, fiind ca... citeste mai mult

Pagina in care spui si gasesti totul despre CarlibabaPagina in care spui si gasesti totul despre Carlibaba

Cel mai mare site de stiri din Romania, Ziare.com, a lansat o platforma dedicata exclusiv... citeste mai mult

toate stirile
CarlibabaIntra acum!

Poze din Carlibaba

Trimite pe mail acum!
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

o comuna f frumoasa

vizitati-o!