Carlibaba.

Carlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de vis

Carlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de vis
Carlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de vis

Comuna Carlibaba este situata in extremitatea nord-vestica a judetului Suceava, fiind ca intindere una dintre cele mai mari.

Comuna Carlibaba se invecineaza cu:
- la nord, cu Republica Ucraina;
- la nord-est, cu hotarele comunei Izvoarele Sucevei;
- la est, cu hotarele comunelor Moldova-Sulita, Breaza si Fundu Moldovei;
- la sud-est, cu hotarele comunei Iacobeni;
- la sud, cu Dorna Candrenilor;
- la sud-vest, cu judetul Bistrita Nasaud;
- la vest, cu judetul Maramures.


Centrul comunei este asezat la confluenta raului Bistrita cu paraul Carlibaba, in locul unde se despart muntii Tibaului, Obcina Mestecanisului si Muntii Suhardului, care inconjoara comuna.


Teritoriul comunei este foarte bogat din punct de vedere hidrografic, astfel ca raul colector Bistrita Aurie, care izvoraste din Muntii Rodnei si strabate teritoriul comunei, colecteaza apele afluentilor Tibau, Carlibaba, Bila, Lala, Rusaia si Diaca.

In apele reci si limpezi traiesc si se dezvolta specii de pesti ca: pastravul, lipanul si lostrita. Vegetatia, alaturi de relief, contribuie la conturarea personalitatii peisajului comunei. In general, covorul vegetal este etajat, ca si clima si solurile, pe verticala, in raport cu altitudinea.

Clima este temperat continentala de munte si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de + 3,9 grade C. Principalele formatiuni vegetale din zona sunt padurile de molid, care urca pana la altitudinea de 1.700m si ocupa peste 80% din teritoriul comunei.

Fauna este cea intalnita in toti Carpatii orientali, astfel ca fondul cinegetic consta din exemplare de urs brun, cerb carpatin, mistret, caprior, lup, vulpe. Speciile de pasari sunt numeroase.

Exista specii rare, ocrotite ca monumente ale naturii, precum cocosul de munte, cocosul de mesteacan, cinteza alpina, gaita de munte, bufnita, pitigoiul si altele.

Suprafata comunei este de 272 km patrati, iar populatia comunei este de 2.077 persoane. Comuna are in componenta 6 sate: Carlibaba, Carlibaba Noua, Iedu, Sesu, Tibau, Valea Stanii.

Economia comunei Carlibaba

Economia locala este reprezentata de agenti economici profilati pe activitati de exploatare forestiera, prelucrarea laptelui si a carnii, comert, mici mestesuguri. Agricultura este reprezentata prin existenta unei suprafete agricole de 4.866 ha, din care: suprafata arabila 94 ha, pasuni 4.104 ha, fanete 738 ha. Efectivele de animale existente in comuna sunt reprezentate de: 974 capete bovine, 428 capete porcine, 387 capete ovine si peste 200 pasari.

Reteaua de invatamant cuprinde 7 unitati, din care 2 gradinite si 5 scoli; populatia scolara este formata din 400 elevi, iar personalul didactic din 24 de persoane. In comuna exista un camin cultural si doua biblioteci.

Asigurarea serviciilor de sanatate se realizeaza prin intermediul unui dispensar uman, deservit de 2 medici si 2 cadre medii sanitare.

Infrastructura: accesul in comuna Carlibaba se face numai pe cale rutiera. Lungimea drumurilor publice este de 80 km, din care drumuri modernizate 19 km, drumuri pietruite 51,5 km si drumuri de pamant 9,5 km. Comuna nu dispune de retea pentru apa potabila, retea de canalizare, linii de cale ferata. Dintr-un total de 2077 locuitori, numai 114 sunt conectati la reteaua de telefonie si 420 sunt abonati la radio si televiziune.

Principalele obiective turistice ale comunei Carlibaba

Formele de relief, clima si vegetatia, alcatuiesc un cadru natural atractiv care, nefiind poluat de activitati industriale, permite desfasurarea de activitati turistice specifice. In sezonul de iarna exista posibilitatea amenajarii unei partii de schi, iar in celelalte anotimpuri pot fi satisfacute cele mai exigente gusturi ale amatorilor de drumetie.

Zona are caracter istoric, etnografic si cultural. Obiectivele turistice mai importante sunt: monumentul comemorativ care aminteste de trecerea lui Bogdan I (1359) prin aceasta comuna, rezervatia geologica Piatra Tibaului si rezervatia Lala.

Piatra Tibaului

Piatra Tibaului este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime.

Aceasta impresionanta stanca atrage prin masivitatea sa si reprezinta terminatia estica a flisului carpatic.

Ca aspect geologic, se remarca conglomerate de gresii dispuse peste sisturi cristaline, atribuite perioadei neocene. Urmeaza marne rosii-galbui si cenusiu-verzui peste care se suprapun calcare stratificate, apoi un alt strat de calcare ce contin si ele fauna eocena.

Calcarele au o grosime mai rar obisnuita (peste 50m), dovedind conditii speciale de acumulare.

Protectia stancii s-a impus datorita valorii stiintifice pe care o prezinta si faptul ca aceste calcare ( de foarte buna calitate pentru constructii), ar fi putut fi atras exploatarea si ar fi periclitat existenta ei. Suprafata rezervatiei este de cca. 20,30 ha.

Muntii Rodnei, un masiv aparent neprietenos, este inzestrat de natura cu stanca tare care se pierde in ceata, cu paduri care mangaie fara teama cerul si cu ape misterioase. Nu e usor pentru oricine sa-i urci muntii si sa-i invingi. Trebuie, inainte de toate sa-i cunosti cararile si secretele si, apoi, sa te imprietenesti cu ei. Trofeul - o priveliste minunata si o aparitie spectaculoasa: Lacul Lala, unul dintre cele mai mari lacuri glaciare din tara noastra.

Lacul Lala Mare este un lac glaciar. Este localizat in muntii Rodnei, sub varful Ineu, la o altitudine de 1815 m. Este cel mai extins lac glaciar din Muntii Rodnei avand suprafata de 5637,5 m2. Face parte din Rezervatia mixta "Ineu - Lala".

Lacul glaciar Lala, din muntii Rodnei, este mult mai putin cunoscut decat "fratele" sau din Fagaras, Balea Lac. Cei care reusesc sa ajunga aici nu vor regreta nici un moment, pentru ca peisajul este de vis. Turistii care vor mearga in acest loc trebuie sa treaca de calvarul soselelor in lucru.

Unde te poti caza

Ca loc de cazare se poate alege o pensiune din zona Ciocanesti - Carlibaba. O camera cu doua paturi nu costa decat 70 de lei, iar proprietarii au inclus in pret si cate o cana de lapte proaspat de vaca.

Traseul spre Lacul Lala pleaca de la drumul care leaga Bucovina de Maramures. De undeva de langa raul Bistrita se deschide un drum forestier care poate fi parcurs cu masina pe o distanta de 6 km. La finalul acestui drum incepe traseul la pas.

Pentru inceput, poteca urca linistit spre varf. La jumatatea distantei este pusa la incercare si rezistenta la efort. Stancile si jnepenisul fac traseul ceva mai dificil, dar apa care curge din lacul glaciar Lala Mare, aflat la cota 1815, creeaza o imagine idilica. Dupa circa doua ore si jumatate de mers pe jos se ajunge la destinatie.

In afara lacului glaciar in care se afla pastravi, turistii pot admira rododendronul, o floare rara de o frumusete aparte. Ceva mai sus de Lacul Lala Mare se afla Lala Mica, cu o adancime de numai jumatate de metru. Cine isi doreste sa ajunga si mai sus poate continua traseul pana in varful Ineu, aflat la circa 2.300 de metri de nivelul marii.

Este un traseu pe care turistii il ocolesc de obicei pentru ca in varf nu exista cabane, iar accesul nu este posibil cu autovehiculele, nici macar cele de teren. Totusi, cei care ajung sa vada o data lacul glaciar Lala revin aici, intr-o adevarata oaza de liniste si verdeata.

Flora si fauna:

flora: floare de colt, narcisa, bujorulde munte etc.
fauna: capra neagra,cocosul de mesteacan, urs, cerb, lup, mistret etc.

Primaria Carlibaba

Personalul primariei Carlibaba:
Primar: Gabriel Danciu
Viceprimar: Tironeac Pavel
Secretar: Cormos Dorel
Contabil: Eremia Vera

Numele satelor aflate in administratie:
Cirlibaba, Cirlibaba Noua, Valea Stanii, Tibau, Iedu, Sesuri
Suprafata: 274 kmp.
Intravilan: 1,96 kmp.
Extravilan: 272,04 kmp.
Populatie: 2100
Gospodarii: 680
Nr. locuinte: 655
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Nr. licee:
Nr. universitati:

Asezarea geografica:

N-V a judetului Suceava la 35 km de statiunea Vatra Dornei si 45 km de statiunea Borsa

Activitati specifice zonei:
Turism montan
Cresterea animalelor
Lucrari de exploatari forestiere

Activitati economice principale:
Exploatarea si prelucrarea lemnului
Cresterea animalelor

Obiective turistice: Parcul national al Muntilor Rodnei
Rezervatia geologica "Piatra Tibaului"
Lacul glaciar "Lala"
Pensiunea Mario&Ema - loc cazare 54 locuri
Pensiunea Zada - loc cazare 35 locuri

Evenimente locale:
29 iunie - zilele Carlibabei
Serbarile zapezii

Facilitati oferite investitorilor:
Existenta instalatiei de teleschi cu o lungime de 1800 m
Construirea de pensiuni si cabane turistice
Terenuri
Forta de munca
Facilitati fiscale
Proiecte de investitii: Infrastructura apa-canal
Spatii verzi
Aparari de maluri
Reabilitare drum comunal DC 86A Carlibaba - Izvoarele Sucevei.

Descrierea parcului national Muntii Rodnei:

Preocupari pentru desemnarea ariilor protejate in Muntii Rodnei exista incepand din anul 1932, cand prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1995 a fost infiintata Rezervatia Stiintifica Pietrosu Rodnei (182 ha), iar in anul 1979 aceasta a fost declarata Rezervatie a Biosferei in cadrul Programului Omul si Biosfera-Paris - patronat de Organizatia Natiunilor Unite pentru educatie stiinta si cultura. Pe nucleul acestei Rezervatii, ulterior prin Legea nr. 5/2000 a fost infiintat Parcul National Muntii Rodnei, care este arie naturala protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria a II- a - Parc National - Rezervatie a Biosferei.

Parcul National Muntii Rodnei este cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 46.339 ha. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, responsabil de buna gospodarire a ariilor protejate din Romania, a incredintat pe baza de contract pentru 10 ani administrarea Parcului National Muntii Rodnei, Regiei Nationale a Padurilor-ROMSILVA prin Directia Silvica Bistrita.

Ca urmare a semnarii contractului de administrare nr. 734/22.05.2004, Administratia Parcului National Muntii Rodnei functioneaza incepand cu data de 24 mai 2004 fiind stabilita la Rodna, judetul Bistrita - Nasaud. Data fiind importanta deosebita a acestui contract de administrare, Directia Silvica Bistrita si Administratia Parcului National Muntii Rodnei au acordat maxima atentie, perseverenta, creativitate, pentru respectarea tuturor obligatiilor ce le revin.

Istoricul Parcului national Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1195 si prin Legea nr. 5/2000 este arie protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria a II- a - Parc National - Rezervatie a Biosferei.
Parcul National Muntii Rodnei este cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervatie a biosferei in anul 1979. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.

Majoritatea localitatilor situate in vecinatatea parcului sunt atestate documentar din secolele XIII-XV: Rodna, Moisei, Nasaud,Carlibaba, Borsa, Rebra etc. Din punct de vedere etnografic se diferentiaza doua zone: Maramuresul la nord si Nasaudul la sud, zone ce conserva traditii, obiceiuri stravechi si elemente de arhitectura traditionala.

In partea de sud a parcului se gasesc izvoare minerale cu proprietati terapeutice (statiunea Sangeorz Bai). Tara Maramuresului este renumita prin arta lemnului, vorbindu-se pe drept cuvant de "civilizatia lemnului": biserici de lemn, porti maramuresene, unelte de lemn etc. Folclorul si portul popular sunt de o frumusete aparte. In zonele limitrofe parcului se practica transhumanta, ce confirma sorgintea pastorala a poporului roman.

Clima: Prin pozitia geografica, acest masiv se afla la contactul a doua arii de influenta: baltica si oceanica, cu diferentieri intre versantii nordici si cei sudici. Regimul si repartitia elementelor climatice sunt supuse etajarii determinate de diferenta de altitudine intre cota maxima de 2303m (Vf. Pietrosu) si zonele periferice parcului, situate la circa 700 m altitudine.

Temperatura medie anuala a aerului scade o data cu altitudinea, fiind de 7-80 C la poalele muntelui, respectiv negativa (-1,50 C) la inaltimi de peste 2.200 m. In luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -30 C la altitudini mici si -90 C in zona somitala. In luna iulie temperatura medie a aerului variaza intre 70 C (in zona crestei) si 180 C (la baza muntilor).

In luna iulie temperatura medie a aerului variaza intre 70 C (in zona crestei) si 180 C (la baza muntilor).

Precipitatiile depasesc valoarea de 1.200-1.300 mm/an.

Hidrologie: Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizandu-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza.

Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari.

Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.
Geomorfologie: Diferenta de altitudine de mai mult de 1600 m (intre 600 m si 2303 m) denota existenta unor conditii si forme variate.

Din intregul lant carpatic oriental, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele glaciatiunii cuaternare, pastrandu-se peisajul tipic al modelarii glaciare cu intreaga gama de forme rezultate din actiunea ghetarilor montani, asociate cu resturi ale prelucrarii anterioare si cu formele eroziunii postglaciare. Relieful galciar este bine reprezentat pe versantul nordic.

Muntii Rodnei se remarca prin inaltime si masivitate, caracteristici determinate in primul rand de constitutia geologica. Trecand de 2200 m (Vf. Inau - 2279 m, Vf. Inaut - 2222 m, Vf. Buhaescu Mare - 2257 m, Pietrosu Mare - 2303 m etc.), aceste varfuri formeaza cea mai proeminenta unitate muntoasa din Carpatii Rasariteni.

Aspectele geomorfologice si gruparea caracterelor de detaliu duc la diferentierea Muntilor Rodnei in 5 compartimente sau complexe morfologice, dispuse de la est la vest astfel: Inau, Omu-Gargalau, Galat-Puzdrele, Pietrosu si Batrana.
Compartimentul Inau cuprinde partea rasariteana a masivului, reprezentand un nod orografic de unde se ramifica in toate directiile culmile muntoase: Culmea Tomnatecului si Piciorul Plescutei spre nord, Culmea Dosu Gajei - Nichitas spre est, Piciorul Inaut - Vf. Rosu-Cobasel spre sud-est, Muntele Curatel si Muntele Craciunel spre sud-vest, separate intre ele prin vai adanci.

Este constituit din roci cristaline puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu amfibolite, sisturi sericitoase si calcare), in care sunt sapate circuri glaciare adanci cu lacuri, in parte acoperite de depozite glaciare si grohotisuri. Zona este dominata de Vf. Inau (2279 m).

Compartimentul Omu-Gargalau, din care se desprind: culmea Piatra Rea, culmea Stiol si Piciorul Oncului, spre nord, Cisa-Coasta Neteda spre est, Coasta Taului-Corongis-Vf. Paltinisului, spre sud, se remarca prin Varfurile Gargalau (2159 m) si Omului (2134 m).

Compartimentul Galat-Puzdrele, separat de cel anterior prin Saua Galatului, se desfasoara spre vest pana la Tarnita Barsanului si reprezinta portiunea centrala a crestei principale. Se caracterizeaza prin prezenta sisturilor sericito-cloritoase, amfibolitelor si calcarelor in care apar cateva pesteri (P. Laptelui). Se remarca indeosebi varfurile Puzdrelor (2189 m) si Galatului (2048 m).

Compartimentul Pietrosu Mare, desfasurat intre Tarnita Barsanului in est si Tarnita Batranei in vest, cuprinde sectorul cel mai extins si mai inalt (Vf. Pietrosu - 2303 m). Este constituit din sisturi sericito-cloritoase, filite, cu benzi de amfibolite si calcare acoperite in cea mai mare parte de depozite glaciare si conuri de grohotis.

Este format din 3 ramuri principale: ramura dintre Rebra si Tarnita Barsanului reprezinta o portiune din creasta principala, cu numeroase varfuri ce depasesc 2000 m (Rebra - 2119 m, Cormaia - 2033 m, Repedea - 2074 m, Obarsia Rebrii - 2052 m) si o ramura spre sud ce trece prin Vf. Tapului si Vf. Paltinului, cu aparitii de calcare in care se dezvolta pesteri (P. Zanelor); ramura cea mai inalta se desprinde spre nord prin varfurile: Buhaescu Mare (2257 m) si Pietrosu, de unde se ramifica Culmea Hotarului si Culmea Piatra Alba. Prezinta relieful glaciar cel mai bine dezvoltat, cu numeroase complexe glaciare.

Ramura vestica pleaca din Rebra spre Tarnita Batranei, fiind alcatuita din roci cristaline (Vf. Gropilor - 2063 m).

Complexul Batrana, situat in vestul culmii inalte, este alcatuit din formatiuni sedimentare cretacice (gresii, marno-argile, menilite, sisturi bituminoase, roci marno-grezoase si calcare). Pastreaza bine suprafata de nivelare de 1600 - 1700 m (Platforma Batrana). Vaile sunt dispuse radiar in jurul Vf. Batrana (1710 m).

Relieful este puternic fragmentat, cu aparitia in zonele calcaroase a numeroase pesteri (P. Izvorul Albastru al Izei, Izbucul Izei).

Se impun in relief bogatia formelor glaciare si crionivale, manifestari ale glaciatiunilor Mindel, Riss si Wurm, care au dus la instalarea unor ghetari de circ, de vale si de platou. Urmele acestora sunt prezente in jurul Pietrosului si a crestei principale.

Se detaseaza intre acestea complexele glaciare cu lacuri: Iezer, Buhaescu, Repedea, Negoiescu, Cimpoiesul, Cailor, Bistricioara, Putredu, Inau si Lala. Cea mai importanta caracteristica a circurilor glaciare o reprezinta etajarea microreliefului, in partea superioara se contureaza pereti abrupti cu stanci, in parte dezgolite de vegetatie, iar la baza acestor abrupturi se dezvolta trene mari de grohotis cu panta mica.

Vaile glaciare au profilul longitudinal in trepte si cel transversal in forma literei "U", incep imediat de la pragurile glaciare, praguri ce apar si in aval. In timpul extensiunii maxime, limbile de ghetar au avut lungimi de 4 - 5 km si au coborat pana la 1100 m pe versantul nordic. Se pastreaza bine morenele frontale pe Vaile Pietroasa, Bistricioara, Putredu si Bila.

Din diversitatea mare a formelor de relief se remarca: varfurile si crestele modelate prin procese criergice, versantii de gelifractie, raurile si torentii de pietre, marile de blocuri, trenele de grohotisuri, blocuri glisante, potcoavele nivale, terasetele de crioplantatie si solifluxiune, culoarele de avalanse, palniile si nisele de nivatie, microdepresiunile nivale etc.

Calcarele au o raspandire relativ redusa, dar se intalnesc atat calcare cristaline cat si sedimentare. Cele cristaline apar intercalate in masa de sisturi cristaline si sunt prezente in Piatra Rea, Turnu Rosu (la nord de Pietrosu), in Saua dintre Vf. Repedea si Negoiasa, Vf. Corongis, unde au aspect de corn de rinocer, Capul Benesului si Vf. Laptele Mic. Ele se remarca in relief prin abrupturi, alteori prin platouri. Apar forme exocarstice: lapiezuri (in peretii circului Izvorul Cailor, Piatra Rea), doline (V. Bistricioara, Vf. Gargalau).

Endocarstul este reprezentat prin 80 de pesteri si avene (tabel 13), dintre care se remarca: P. Cobasel (570 m), Grota Zanelor (4269 m), P. Baia lui Schneider (791,5 m), P. Izvorul Albastru al Izei (2500 m), P. Iza (365 m), Av. cu Scara (117 m), Av. Podu Pietrei Rele (208 m) etc. In vecinatatea parcului (sud-vest) se gaseste complexul carstic Tausoare (18 km dezvoltare) - Zalion.
Geologie:

Altitudinea mare si masivitatea Muntilor Rodnei sunt consecinte ale alcatuirii petrografice si ale conditiilor tectonice. Muntii apar sub forma unui horst alcatuit din sisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragos Voda (la nord) si Rodnei (la sud).

Sisturile cristaline apar sub forma a trei panze (serii): de Bretila, de Repedea si de Rebra. In partea sudica a Muntilor Rodnei apar roci vulcanice neogene, sub forma unor maguri dispuse in lungul Somesului Mare. Rocile sedimentare, de varsta cretacica si paleogena (marne, gresii conglomerate si calcare) care inconjoara masivul au fost afectate de miscarile stirice si imprima reliefului cateva trasaturi caracteristice.

Din intregul lant carpatic oriental, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: cateva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale si nise nivale.

Calcarele din jumatatea sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin cateva pesteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc.Flora: Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare.

Endemite specifice masivului sunt: Lychnis nivalis, Festuca versicolor ssp. dominii, Minuartia verna ssp. oxypetala etc. Alte endemite carpatine intalnite si in Muntii Rodnei sunt: Centaurea carpatica ssp. carpatica, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani, Poa granitica ssp. disparilis, Poa rehmannii, Festuca nitida ssp. flaccida, Trisetum macrotrichum, Heracleum carpaticum, talpa-ursului (Heracleum palmatum) etc.

Din categoria speciilor rare, amintim: Salix alpina, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifolia, Laserpitium archangelica, Conioselinum tataricum, Carex bicolor, Carex lachenalii, Carex pediformis ssp. rhizodes, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus, Draba fladnitzensis.

In locuri mlastinoase vegeteaza si cateva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor.

De asemenea, in perimetrul parcului se intalnesc si specii ocrotite prin lege: floarea de colt (Leontopodium alpinum), ghintura galbena (Gentiana lutea), Gentiana punctata, angelica (Angelica archangelica), sangele-voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc.

Alte stiri

adauga si tu
Din istoricul Comunei Carlibaba(Povestea asezarilor Bucovinene)Din istoricul Comunei Carlibaba(Povestea asezarilor Bucovinene)

Povestea asezarilor Bucovinene,,CARLIBABA'' Numita, in toate relatarile calatorilor straini, care... citeste mai mult

Poiana Stampei, Ciocanesti si Carlibaba, nominalizate "Cel mai frumos sat din Romania"Poiana Stampei, Ciocanesti si Carlibaba, nominalizate "Cel mai frumos sat din Romania"

Potrivit ziarului Monitorul de Suceava,satele Poiana Stampei, Ciocanesti si Carlibaba au primit,... citeste mai mult

Carlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de visCarlibaba - locul unde poti petrece o vacanta de vis

Comuna Carlibaba este situata in extremitatea nord-vestica a judetului Suceava, fiind ca... citeste mai mult

Pagina in care spui si gasesti totul despre CarlibabaPagina in care spui si gasesti totul despre Carlibaba

Cel mai mare site de stiri din Romania, Ziare.com, a lansat o platforma dedicata exclusiv... citeste mai mult

toate stirile
CarlibabaIntra acum!

Poze din Carlibaba

Trimite pe mail acum!
Nu exista comentarii postate de utilizatori.